Mereu mi-a plăcut Avril Lavigne şi arată destul de bine. Ok, poate îmi place mai mult aspectul decât talentul, dar faptul că sunt mascul ar trebui să fie o scuză. Ar fi superbă o croazieră cu ea sau un naufragiu pe o insulă pustie… Uite asta da fantezie…
-Edward Cullen!şi uite cum se duce naibii fantezia mea.
-Da?mi-am ridicat capul de pe pernă în încercarea de a părea interesat de ceea ce îmi va spune mama.
Bineînţeles că mimica mea era jalnică şi de un dezinteres absolut, dar furia cu care uşa a izbit peretele şi urletul cu 5 octave mai ridicat al mamei mi-a trezit un gram de curiozitate în ochi, ceea ce oricum nu a mulţumit-o, dar garantat nu se aştepta la o primire mai călduroasă.
-Edward, îşi readuse vocea la normal –cu un mare efort, categoric-, îţi aminteşti ce am discutat ultima dată?
-Să nu mai iau maşina lui Carlisle fără să cer voie?mormăii plictisit.
-Nu. Altceva?
-Că drogurile nu trebuie încercate nici măcar din curiozitate şi că poţi ajunge un dependent criminal şi fără viitor din cauza lor?am încercat căutând în arhiva discuţiilor mamă-fiu neascultate.
-Altceva?repetă întrebarea cu nerăbdare.
-Să nu las capacul de la baie ridicat?mi-am terminat şi ultima întrebare-răspuns schiţând un zâmbet.
-Pentru numele Lui Dumnezeu, Edward!îşi aruncă mâinile în aer disperată. Uneori am impresia că nu mă asculţi deloc,oftă.
Şi abia acum iţi dai seama?continuai în gând scăpând un chicot mascat de o serie de tuse destul de convingătoare.
-Mă refeream la singurătatea ta şi…
-Mamă!m-am plâns ca un copil de grădiniţă ştiind la ce va duce discuţia asta.
–Edward ai nevoie de o prietenă.
-Am o prietenă, chiar mai multe,am încercat să zâmbesc din nou zâmbetul transformându-se mai mult într-o grimasă.
–O iubită, Edward,continuă apăsat.
–Ai idee câte mame şi-ar dori să fie în locul tău? Să ştie că băiatul lor e cuminte şi nu va lăsa vre-o colegă gravidă în ultimul an de liceu?am încercat să mă scuz clipind des din gene.
-Dude, logic că nu vei lăsa vre-o tipă gravidă, doar eşti atât de gay!degetul lui Emmett se plimbă prin aer făcând o curbă şi îmi imită clipitul, izbucnind într-un râs isteric şi tipic Emmett.
-Du-te dracu!m-am rezumat să zic –sau să mărăi-.
-Glumeşti?!mă privi amuzat. Şi să ratez şansa de a te vedea giugiulindu-te cu un tip?! Frate, dracu poate avea o plasmă cât peretele şi cele mai noi jocuri video şi tot nu aş merge,îşi dădu ochii peste cap,jignit.
Eram pregătit să-i trimit nemernicului o altă replică genială, dar dispăru pe scări trântind uşa în urma lui.
-Când te gândeşti că eram atât de aproape să fiu singurul fiu. De ce ai avut nevoie de 2?m-am întors spre mama şi spre surprinderea mea chicoti. Nu şi tu, m-am plâns aruncându-mă în pat.
-Nu te supăra fiule, dar fratele tău are un mod de a fi atât de… drăgălaş.
-Nu mamă, câţeii şi ghemotocurile colorate din blană sunt drăgălaşe, Emmett e o durere de cap!
-E fratele tău…
-Şi regret asta cu fiecare moleculă din mine.
-Acum să revenim la vechea discuţie,redeveni mama serioasă de dinainte, ceea ce îmi lăsă un gust amar.
–Chiar trebuie să discutăm despre asta?am dat să plec, dar mâna ei a prins-o pe a mea şi m-a trântit pe pat.
-Da trebuie, dar dacă într-avevăr ţi-ai schimbat… orientarea eu şi tatăl tău suntem gata să te sus…
-Gosh, mamă!am oprit-o clătinind din cap dezgustat. Nu sunt gay! Emmett e cretin!
-Mă bucur să aud asta,oftă uşurată de parcă i se luase o piatră de pe inimă.
Şi un hohot de râs de auzi de după uşă. Cu paşi mărunţi, ameninţând mereu să se prăbuşească şi cu mâna lipită de stomac, Alice încerca să-şi menţină echilibrul mormăind cuvinte de neînţeles.
-Edward,spuse în cele din urme printre hohote, gay…Ha-ha-ha…! Nu mai pot!striga cu lacrimi în ochi lipindu-se de tocul uşii. E prea tare!se lăsă să alunece în jos încercând să respire, în timp ce eu o înjunghiam mintal şi îi sfâşiam toate hainele de dracu ştie ce firmă.
-Şi pe nota asta eu am plecat la şcoală, am zis cu o voce veselă, prefăcută şi exasperată.
-Încă nu am terminat discuţia!strigă mama din capul scărilor.
-Oh, eu cred că da!i-am răspuns tot cu un urlet trântind uşa în urma mea.
Am răsucit de câteva ori cheia în contact luptându-mă cu dorinţa de a o lăsa pe trădătoarea de soră-mea să meargă pe jos şi as fi lasat-o cu placere, dar era în joc maşina şi MP4-ul meu, aşa că am aşteptat spiriduşul demonic să urce în maşină cu lacrimile întinzându-i rimelul.
Fierbeam de nervi în timp ce alice îşi refăcea machiajul şi chicotea din când în când. Nesuferita nici nu se obosea să se prefacă! GAY?!?!?! Pentru numele… Spuneţi-mi mie un gay care s-a gândit la „aventuri” cu Avril Lavigne!
-Edward?murmură Alice cât putu de inocent.
–Ce-i?!m-am întors iritat fulgerând-o cu privirea.
-Tocmai am trecut de şcoală, mă anunţă cu acelaşi zâmbet fals de Hollywood.
–Firar-r!mormăii şi m-am întors brusc, formând un U. Alice ţipă!
–Edward, dacă tu vrei să mori treaba ta, dar eu nu m-am săturat de viaţă!strigă îngrozită şi părăsi maşina, dar eu doar mi-am dat ochii peste cap.
Când am coborât m-am trezit atacat de toate privirile din curtea şcolii. Ce? N-au mai văzut un om grăbit încălcând legea? Sau toate astea păreau altfel făcute de mine? Oricum, tipii ăştia au auzit vreodată de cuvântul ,,discreţie”? Sau n-a intrat în creierul lor plin de hormoni? Să zicem că au fost privaţi de televizor şi internet, dar tot nu trebuie să reacţioneze în felul ăsta.
-Şi mă acuzai pe mine de sinucidere,murmură o voce delicată şi feminină, care îi putea aparţine unei singure persoane.
–Salut şi ţie, Bella!oftai zâmbind şi ea îmi răspunse la zâmbet.
-Deci, începu, ce te-a enervat atât de tare în dimineaţa asta încât să vrei să-ţi pui capăt zilelor?ridică din sprâncene în timp ce ne îndreptam spre şcoală.
-Păi, să vedem. Faptul că Emmett s-a născut, gândul că am o soră malefică,…
-Exceptând chestiile normale, mă întrerupse chicotind în timp ce se chinuia să îşi deschidă dulapul.
-Mama vrea să îmi găsească o iubită, scuipai cuvântul cu dispreţ.
-Îmi pare rău dacă nu vâd nimic sinucigaş în asta?mai mult întrebă decât afirmă şi mă privi ciudat sau mai bine zis ca pe un ciudat.
-Mda, păi tu nu o cunoşti pe mama,oftai răspunsul încercând să sar peste subiectul ăsta, dar Bella va rămâne mereu Bella.
-Deci, să văd dacă am înţeles bine. Mama ta efectiv te imploră să faci rost de o iubită în timp ce restul şcolii iese la întâlniri în secret?se uită suspect la mine pentru câteva secunde, apoi deschise gura. De pe ce planetă spuneai că vi?întrebă în cele din urmă cu ochii aţintiţi spre mine şi nu m-am putut abţine, izbucnind în râs. Mda, mormăi privindu-mi criza spontană, de pe una extrem de îndepărtată.
Clopoţelul ne readuse pe toţi în prezent, dar nu mai reprezenta un pericol acum. Încă două zile şi infernul va lua o minunată pauză de 3 luni. Nimeni nu se mai deranja să se grăbească spre ore. Cui îi păsa dacă întârzie sau dacă măcar onorează profesorii prin simpla lor prezenţă? Pe cine mai interesează în ultimele momente de calvar dacă şi-au făcut sau nu tema? Şi categoric cine se oboseşte să se prefacă măcar că ascultă vreo lecţie?
Aşa că am intrat în cabinetul de mate şi m-am aşezat plictisit la locul meu scoţând un caiet uzat şi fără să îmi pese dacă profesorul era sau nu în clasă am început să mâzgălesc pe ultima pagină ceva asemănâtor unui spiriduş cu coarne îmbrăcat în haine de la Prada. Caricatura începea să semene cu cineva cunoscut şi m-am adâncit şi mai mult în lucrarea mea, definind trăsăturile malefice.
Nu mi-am ridicat privirea nici după ce profesorul m-a strigat de 3 ori, dar când am simţit ceva lung şi tare lovindu-mi capul m-am întors spre cei din spatele meu mărăind:
-Care-i idiotul?dar şoapta mea s-a auzit în toată clasa şi de atât era nevoie ca o cascadă de râsete şi sughiţuri să strice explicaţiile profesorului.
Nu găseam nimic amuzant în asta, de fapt explozia lor mi se părea bizară până în momentul în care mi-am ridicat privirea la timp pentru a înghiţi în sec. Faţa profesorului se colora din palid în roz, din roz în roşu, din roşu în verde, iar apoi albastru. Era ca o instalaţie de Crăciun stricată.
Mda, cred că îmi dau seama cine e idiotul, acum…
-Domnule Cullen, credeţi că îmi puteţi da răspunsul la ecuaţia de pe tablă?
Mă enerva lipsa lor de originalitate. Mereu aceleaşi cuvinte: ,,domnule cutare”. Având în vedere că nu era nimic special, mi se părea o pierdere de cuvinte şi secunde. Iar apoi mi-am amintit că încă mai aştepta un răspuns din partea mea. A fost nevoie de o fracţiune de secundă să privesc tabla şi multitudinile de X-uri apărute aiurea pe acolo, abia apoi găsând cel mai simplu şi mai logic răspuns venit din partea mea:
-Nu.
-Poftim?întrebă şocat analizându-mă mai atent, dar era de la sine înţeles că nimic nu îmi zdruncina mimica perfectă de persoană plictisită şi eram al naibii de plictisit. ,,Nu” nu este un răspuns.
Şi cum media mea era aranjată anul acesta şi nimic nu mă mai putea ,,distruge”, nu strica nici un joc de logică cu mai puţin inteligentul meu profesor nesuferit.
-De fapt, am început, având în vedere întrebarea dumneavoastră ,,nu” este un răspuns destul de bun.
-Ei bine, acest răspuns nu îmi oferă nici un rezultat, contraatacă, dar aşeptam atât de mult acest lucru.
-Dumneavostră nu m-aţi întrebat care e răspunsul, ci dacă vi-l pot spune, iar răspunsul meu este ,,nu”, nu vă pot da rezultatul.
Cu ochii bulbucaţi şi cu degetele înfipte în lemnul gros al indicatorului deschise gura pentru a-mi da o altă replică, dar clopoţelul mă salvă de o altă controversă pe care oricum urma să o câştig, aşa că fără să spun nimic şi cu um zâmbet tâmp pe faţă am ieşit afară din clasă.
Cu o rapiditate catastrofală restul orelor se evaporară, nu că îmi părea rău din cauză asta, dar nu aveam nici un chef să merg acasă.
Parcarea şcolii era aproape goală. Până şi Bella plecase înaintea mea şi îmi scoase limba copilăreşte când porni Chevrolet-ul ei rablagit. Plictiseala îmi distruse şi ultimul nerv ferit de prostia lui Emmett, aşa că fraţii mei au rămas puţin speriaţi văzându-mă cu capul căzut pe volan în încercarea de a mă lovi.
-Stai să ghicesc, chiţăi Emmett, tocmai ai aflat că îţi plac bărbaţii, schiţă un zâmbet mare şi l-am privit cu o furie devastatoare, explozând:
-Să te ia naiba şi mama naibii şi tatăl naibii şi toată familia naibii şi apoi să te duci la dracu, Emmett!urlam ca un disperat şi Emmett fluieră.
-Asta a fost bună, rânji.
Mi-am lăsat capul să cadă din nou pe volan. Cum mă putusem oare gândi la ideea că m-aş putea măcar gândi că eventual Emmett se va simţi jignit de o asemenea remarcă?! Am aşteptat să urce în maşină şi am apăsat pe acceleraţie.
Capul îmi pulsa de durere şi de lipsa nervilor şi de faptul că urma să discut cu mama despre cel mai sâcâitor subiect din lume, aşa că înainte să ies din maşină am avut grijă să mă mai lovesc odată cu capul de volan. Doar aşa, pentru orice eventualitate…
___________________________________________________
Huh… Nu cred că vă pot spune ce emoţii am… Îmi pare rău dacă am greşeli, îmi pare rău dacă nu vă place şi îmi pare rău că îmi pare rău pentru toate… Gosh, cât sunt de jalnică! Sărind peste mă consolez cu gândul că nu am lucrat prea mult la el…
Sincer sper din tot sufletul să vă placă, iar dacă nu vă place comentaţi cât de dur puteţi, de abia aştept… DA, asta e cea mai mare dorinţă a mea… vă rog să comentaţi, deoarece am scris doar acest capitol şi vreau să văd dacă merită să îl continui sau nu… adică de continuat sigur o voi face în calculator, dar nu vreau să umplu wordpress-ul cu aberaţiile mele…
Şi ca să nu vă mai plictisesc vă rog din nou să comentaţi şi pentru cei care nu vor să comenteze, dar au citit mersi mult că aţi citit… 
P.S. Scuze dacă par speriată de bombe, dar e ciudat să te simţi din nou la început…
chocoholic4ever
Chocoholic4ever's Blog 
Mie imi place. E scris cu mult umor, m-a facut sa rad. Iar dialogurile decurg foarte natural, lucru greu de obtinut. Chiar te pricepi! Sigur ai doar 13 ani? Ai un stil de-a dreptul profesionist. Sincere felicitari!
Ma bucur ca ti-am descoperit link-ul 🙂
Şi eu mă bucur că îţi place…. mă flatezi 😀
şi da, am 13 ani -.-”
in primul rand <>.imi place ideea fanficul tau si cred k ar trebui sa continui.daca tot ti-ai facut curaj sa scrii si ai talent macar sa-l valorifici.nu prea o sa vezi comentarii de la mn dar sa sti k eu citesc…bafta si spor la scris:D
mulţumesc… chiar dacă nu vei comenta… mie suficient să ştiu că citeşti 🙂
-Să nu las capacul de la baie ridicat?mi-am terminat şi ultima întrebare-răspuns schiţând un zâmbet.
PREA DURA FAZA=)))) Si Emmett asa e o figura ! NU E GAY NU INTELEGETI ?! :))) Superb capitolul , astept next-ul si credema ca te i-a naiba daca nu il postezi=)) Xo xo Silver !
mă bucur că te-am făcut să râzi… 🙂
pentru inceput, felicitarile mele! le meriti :*
ti-as spune ca nu ar trebui sa te simti asa speriata, doar nu o sa te atace nimeni, dar, la naiba, eu inca sunt asa de fiecare data cand trebuie sa postez si doua propozitii. deci nu te intreba daca emotiile astea vor disparea, pentru ca raspunsul e nu. totusi, ar trebui sa fii mandra de asta. arata ca iti pasa, arata cat de conectata esti cu ceea ce scrii si cum iti deschizi sufletul pe hartie( ma rog, nu chiar hartie, dar intelegi ce vreau sa spun). deci nu-ti cere scuze. pentru nimic. nici pentru emotii, pentru ca te fac o persoana sensibila, nici pentru greseli. cum altfel ai putea invata daca nu din ele?
asa, ca sa ajung defapt la motivul pentru care las acest cmentariu, sa stii ca mi-a placut! foarte mult. ideea asta, asa de simpatica si amuzanta, te-ar duce cu gandul la ceva scris hm… sa spunem mai superficial. insa m-ai surprins complet! ai un stil foarte frumos de a scrie, stii sa te joci cu cuvintele, cu modurile de expunere. faci capitolul o lectura placuta. de asemena, se simte implicarea ta emotionala, sufletul care l-ai pus in el si profunzimea.
ca sa o scurtez, talentul e evident si ideea e foarte originala! se vede ca ceea ce scrii te pune in valoare. abia astept urmatorul capitol.
cheers,
jane. :*
„deci nu te intreba daca emotiile astea vor disparea, pentru ca raspunsul e nu.” that really hurt! XD
şi mersi… cred c-am roşit 😀 mă bucur că ţi-a plăcut 🙂
sincer, chestia q fiti cat de dur puteti este cam nepotrivita in anumite situatii…:))…nu de-alta dar eu citesc foarte mult in special clasici asa k ma pricep la replici dure…:)))…nush de ce dar ma stept de la fiecare scriitor incepator o experienta imposibila…in orice caz, mie mi se pare k te pricepi dar posibil sa fi exegerat putin cu du-te dracu pentru ca serios, eu dak as fi fost in locul lui emmett l-as fi pocnit, dar mi se pare amuzant… deci aici emmett e mai mic decat edward?…ok, in rest imi place shi cred k este gresit din partea ta sa nu arati shi cunoscutilor ceea ce scrii, deoarece criticile lor cred k ar trebui sa fie cel mai importante… nu iti face griji in legatura q faptul k va fi cineva caruia sa nui placa ficul, deoarece umorul nu este pentru o clasa selecta de persoane, ci este pentru toti oamenii care sunt capabili sa traiasca macar intr-un procent de 5%… poate ne mai cun pe mess pentru k crede-ma avem multe in comun… frumos fikul shi nu uita sa anunti cand postezi next-ul…:*
la partea cu clasicii o duc cam rău… ar trebui să mai citesc :-”
şi cam da şi eu l-aş fi pocnit, dar am încercat să fiu mai mult Emmett decât eu :D, iar la partea cu vârsta… într-un fel… nici eu nu m-am hotărât încă concret ce vârstă are fiecare -.-”
mulţumesc foarte mult şi mai vorbim pe mess 😀
:)) edward fara tipe pe langa el? ei asta e ceva nou.. imi place;)
mă bucur:D
Wow!
Sunt foarte putine ficuri in care actiunea decurge normal,fara sa se sara peste momente sau dialogul sa fie cursiv.Din cate vad,ficul tau este unul din acele foarte putine despre care vorbeam 🙂
Felicitarile mele!
Cat despre emotii,nu trebuie sa ai,scrii foarte bine 🙂
Abia astpt sa vad ce se intampla in continuare 😀
Hugs,
Ioana
mersi… mă bucur că, crezi asta 🙂 şi că îţi place
e minunat capitolul
nu trebuie sa ai emotii
cat am ras
chiar imi place
si logic k trebuie sa-l continui:D:D:D:D
superb:*:*:*
mulţumesc:)
e super
il ador
:))
n-am mai ras de mult asa
:))
abia astept urmatorul capitol
dacă ai râs eu mi-am făcut treaba:) mersi
e total :))
imi plaaaceeee \:d/
^^
ce bine:) şi deşi mă repet -din noooou- mă bucur că îţi place:D
Stai o introducere:
Ma cheama Alina si sunt uimita de ceea ce ai scris.Crede-ma ai talent!!Sti ce inseamna talent?:))..a si mai ai un umor si imi place cum descri.
uite id-ul meu dak e cv:B3B3Aly@yahoo.com
Acum despre fic….deci continual….si tine-o tot asa..idee e originala:d…
Chiiar nu stiu ce sa scriu sa zik.Sunt total uimita.
Ce imi place cel mai mult este ca ai umor…Felicitari!Excelent!
De acum devin abonata la ficul tau:)).
Tine-o tot asa:)!
pentru umor le datorez totul colegilor de clasă incredibil de sarcastici, care m-au antrenat:D
şi mulţumesc mulţumesc mulţumesc… te-am adăugat în listă apropo:)
felicitari pt cap, e super :X… iar u.. imi place cum scrii.. are umor si ador asta la un fic :X
vreau nextul, sincer abia asta … speram sa nu se mai termine knd am ajuns pe la jum 😦
inca o data felicitarile mele si bafta la scris >:D<
dacă aţi şti cât de importante sunt comentariile voastre… tremur când citesc:D mersi mult… sunt încântată că ţi-a plăcut:)
minunat capitol
imi palce stilul taud e a ascrie
si de asemea subiectul este interesant
spor la scris, sunt curioasa ce urmeaza
daca ai timp de citit iti las linkul de la ficl meu
http://silenttsmile.wordpress.com
huggss
noir.
îmi place aproape-ficul tău… probabil va dura ceva timp să ajung la zi… dar promit să o fac:D
şi mersi:)
acum serios au ajuns si parintii sa-l oblige sa isi faca o iubita?
super cap :*
ceva de genu:-”
şi mersi:D
Scrii asa de relaxat ! Cum reusesti ? Adica pentru inceput este chiar promitator. Amuzant, un capitol plin de remarci scurte, dar profunde; totul degajat, copilaros dar indraznet !! I mean, ai talent x
Te rog, continua ! Si nu, nu in calculatorul tau : )), aici pe blog. Sunt chiar curioasa in privinta urmatorului capitol si de-abia astept sa citesc ceea ce ai sa scrii.
Te-ai ales cu o cititoare care critica la greu, dar pentru moment nu vei descoperi (inca) latura asta a mea- intunecata : > : ))
Pentru ca imi place ceea ce am citit pana acum !
Multumiri si spor la scris.
Cheers !
sincer, mă bucur să aud-citesc- asta… sper să nu te dezamăgesc:D
Deci pentru 13 ani scrii incredibil! Combini excelent umorul cu celelalte si toate frazele sunt foarte cursive. Abia astept capitolul urmator 🙂
Ioana
mulţumesc:):)
Deci … wow … ai 13 ani ? Pe bune?
Sincer , credeam ca ai peste 18 pentru ca nu (cred) ca am mai intalnit un copil ( ca asta esti in fond, la fel ca mine ) de 13 ani sa scrie atat de bine .
Capitolul este minunat .
Este adevarat ca ai anumite greseli , dar asa cum a mai spus si Jane , „cum altfel ai putea invaata daca nu din ele ?” ( scz Jane daca te-a deranjat ca te-am copiat ) .
Ideea este ca nu trebuie sa fi atat de speriata de bombe , ci sa ai mai multa incredere in tine pentru ca ma uit la alti „autori” care cred ca nu fac nicio greseala si ca scriu ca o Sandra Brown , L . J. Smith etc , dar in realitate scriu mizerabil ( ex : atotcunoscuta Wkat ) .
Sper ca il vei mai continua , sincer nici nu ai motive sa nu il continui . Ai cititori , critici ( comentatori ) , talent , un extraordinar simt al umorului si cred ca mi-ar trebui zeci , poate chiar sute de pagini Word sa iti descriu calitatile pe care le ai .
Pupici :*
chiar că wow… peste 18… da, acum categoric am roşit…:D
şi la partea cu speriată de bombe… eh… mă tem că nu voi rezolva niciodată problema asta… dacă nu-mi ronţăi unghiile de frică la fiecare postare nu sunt eu -.-” (da, îmi place semnul ăsta:D) dar încerc să mă controlez:D
deci in primul rand buna
am primit email tau si m-ai facut chiar curioasa si ti-am bagat id in lista(gheorghitadianacosmina)asta este id
akuma sa revin la fic
cand am primit email mi-a placut foarte mult rezumat m-a facut curioasa
este minuatat tocul..mai ales cum scrii
ma bag la nextul si sincer felictarile mele
mulţumesc din nou:)
Uh!E chiar surprinzator,mai atras din primele randuri.Imi place mult ideea fic-ului si sper ca vei continua sa scrii.
Caracterul lui Edward e conturat pe gustul meu.E obraznic,sufera de sindromul”satul de fratii mei”,ia totul in gluma,iar asta aduce multa distractie spre placerea mea.
Din cate am inteles el si Bella sunt prieteni buni,iar la insitentele lui Esme s-ar putea sa devina ceva mau mult:D.
O,da!Si Bella e simpatica,se vede ca il cunoaste bine pe Edward.
Inainte sa trec la cap.2 iti ofer un „Felicitari!”.Scrii cu usurinta propozitiile,prezandu-le atunci cand trebuie cu ironie si umor.
>:D<
Scz de greseali 😐 : „insistentele” + „presarandu-le”.Puf!Graba asta strica treaba. :”>
dar dacă Bella rămâne cu Emmett? ce te faci?:))
cum adică dacă ar fi cu Emmett? nuuu! clar! :))
LoL! :)) :))
Asta e chiar foarte tare! Primul capitol mi se pare chiar miezul poveştii. Excelent de bine redată ideea de bază a ficului; cumva indirect, unul din „cablurile” de legătură fiind umorul ce se transformă-n esenţa capitolului:X. Bravo!
Acest Edward pare…poate indiferent privind subiectul relaţii. Eh, nu vreau să vorbesc despre el încă, deoarece cititorul îşi exprimă opiniile referitoare la personajele poveştii doar după ce se „înţeapă” caracterele acestora cu descrieri, împletiri narative şi plasarea în acţiuni complexe. Deocamdată sunt doar la primul capitol 😀 .
Cât despre tine, scrii foarte, foarte frumos! Felicitări sincere! Un debut excelent şi foarte ademenitor – ca idee şi ca prim capitol, de asemenea.
Multă inspiraţie şi spor la aşternut idei! :*
wow… ce bine te exprimi! serios! frumos joc de cuvinte:D
şi mulţumesc mult:)
Am ras…mult:)).
Imi place cum scrii. Ma binedispui.:X:X
Felicitari.
🙂 mă bucur, mersi:)
tare. nu mai pot de ras
felicitari.
nu te opri.
mulţumesc şi probabil nu mă voi opri:-„
”-Glumeşti?!mă privi amuzat. Şi să ratez şansa de a te vedea giugiulindu-te cu un tip?! Frate, dracu poate avea o plasmă cât peretele şi cele mai noi jocuri video şi tot nu aş merge,îşi dădu ochii peste cap,jignit.” Emmet asta e un fenomen pe cale de disparitie. Inca ma mai intreb, cum poate fii atat de amuzant=))? Si Edward gay? Doamne, ce schimbare pana acum fetele alergau dupa el si acum el nu vrea o iubita. Diferit. Foarte diferit;).
Uite ca am ajuns si eu pe aici… tarziu !
Nu pot sa cred ca nu m-a dus capul sa ma uit mai devreme :((. E genial, n-am ami putut de ras. Radeam de prostia lui Emmett =)))Ia vreodata o pauza? =)))
Kisses,
Stefi.
Heii,chiar acum am găsit ficul tău şi îmi place mult!!!
Ştiu bine cum este sa fi la început,de aceea îţi voi spune că faci o treabă minunată cu acest fic,iar eu te voi susţine de acum incolo;).
Capitolul este captivant,împletit perfect cu acea notă de amuzament deosebită:x.
Ideea ta este interesantă,iar conturul care îl dai caracterului personajelor va fi din ce in ce mai important in urmatoarele capitole deoarece vei începe să dezvolţi mai mult felul fiecăruia de a fi,ceea ce de asemenea va fi,fascinant:x.
Scrii degajat şi reuşeşti să creezi suspans,bravo! 😉
Eu vreau să te felicit şi să iţi spun să continui ficul!Succes! 🙂
Kiss:*.
Ok, ceva nou, ce n-am mai citit cred. 😀
Bella nu – mi prea pare aici genul de fată cuminte. :>
Edward, exact cum a mai zis o cititoare, are ‘sindromul sătul de fraţii mei’.
M-am hlizit o grămadă. :))
Critică: Cum poţi să spui că n-o să ne placă?!
Genial primul capitol. Fără laude nemeritate. 😛
buna,am cautat pe pag ta un rez,nu l-am gasit,nu stiu despre ce e ficu,asa ca dc nu pui si u acolo frumos un rez?ma gandesc si eu
mda… n-am un post special cu rezumatul.. dar e scris in dreapta deasupra capitolelor si sub autori 😀
Băi Te`ai ţăcănit?~Să te critic DUR? :-w
Fic-u` e genial ;x
Îl adoor :X
Îi giga-funny
Auzi cică : `-Să te ia naiba şi mama naibii şi tatăl naibii şi toată familia naibii şi apoi să te duci la dracu, Emmett!urlam ca un disperat şi Emmett fluieră.` :]]]
Foarte tare faza.
Am plecat la cap 2. Îmi place cum scrii .
Kisses :*
:]] HaHaHa! Inca nu imi pot stapani rasul:}
Ai un simt al u[o]morului foarte bine dezvoltat :].
Ador primul capt.,ador felul tau de a scrie, ador tot ce se poate adora :].
Deci e „super-mega-fantastic :]”.
:*:*O sa citesc in continuare:]
P.s daca vrei sa treci si pe la mine cu un ochii as fi al naibi de fercita dak nu asta e merci orikum:*..eu tot o sa citesc blogul tau:]]
Pupici de la Allix:*:*:*