Capitolul 13- Life Beats Soap Operas

Edward pov

-I feel good, na, na, na, na, na, na…

Ignoră… ignoră… îmi repetam în timp ce pumnul mi se contracta sub plapumă.

-So good, so good… I got y…

Şi perna l-a lovit pe Emmett din plin.

-Hei!s-a plâns subsemnatul trimiţând arma cu mai multă forţă asupra mea, dar deja mă baricadasem sub aşternuturi. Doar pentru că tu eşti insuportabil de plictisitor nu înseamnă că trebuie să ne asemănăm.

-Mda, consider că e foarte relevant să ţipi ca disperatul prin baie în timp ce restul lumii doarme, inclusiv eu.

-Azi e o zi deosebită, bineînţeles că sunt fericit, rânji jonglând cu lama de ras –iar eu am înghiţit în sec urmărind cu groază chestia ascuţită care zbura prin aer-.

-Păstrează fericirea asta pentru tine.

-Nu frăţioarea, lăsă lama jos –Mulţumesc Lui Dumnezeu!- şi mă luă de gât, târâindu-mă jos din pat. Azi mergem în oraş, doar noi 4… ca între prieteni.

-4? Ok, frăţioare –i-am copiat sugestiv cuvântul preferat-, dar ultima dată când am verificat eram doar 2. Asta dacă talentul tău de vocalist nu i-a făcut e ceilalţi doi Emmeţi din capul tău să o ia la sănătoasa.

-Oh, dragul meu prieten sceptic şi fără pic de umor, cu propoziţii lungi şi fără sens. Cât poţi fi de neştiutor.

Am ridicat o sprânceană.

-Tradu.

-Jasper şi Jacob vor veni cu noi.

-Cine naiba-i Jasper?

-Edward, Edward. Cap sec ce eşti, acum încercă să devină serios. Jasper Hale, idiotule! Ce fel de frate mai mare eşti dacă Alice iasă cu băieţi despre care nu şti absolut nimic? Mă rog, nu ştiu dacă s-au rezumat doar la ieşit, dar prefer să nu aflu detalii, mormăi şi-mi eliberă gâtul pentru a-şi putea mângâia barba.

-Emmett, şopti o voce deschizându-ne uşa.

Bella se clătină puţin, apoi îşi încleştă mâinile de tocul uşii, căscând.

-Eşti afon, replică sec şi am râs.

-Eşti beată?o chestionă.

-Am fost, se strâmbă îndreptându-se spre scări cu paşi inegali.

-Pariu pe 5 dolari că se împiedică, am întins mâna spre un Em rănit în amorul propriu.

-Pariu pe 10 că va cădea.

-Pariu pe 15 că se va susţine de bară şi va înjura.

-S-a făcut.

Am aşteptat 10 secunde, după care ceva greu aproape rupse bara de susţinere, apoi cineva mormăi câteva înjurături indescifrabile, dar sigure.

-Ai pierdut!

-Atât de aproape, s-a plâns scoţând din buzunar 15 dolari, apoi coborî în fugă la parter. L-am urmat mult mai elegant şi nu pentru că mă credeam superior unui alergat pe scări, ci pentru că voiam să savurez o Bella vulnerabilă.

-Te simţi bine?întrebai când am ajuns în dreptul ei.

Abia mi-am calmat râsul, deoarece imaginea ei agăţată de chestia din lemn ce ameninţa să cedeze, fără pic de echilibru în corpul încă în hibernare, era mai mult decât hilară.

-Mai bine ca niciodată, se întoarse spre mine, nu suficient de puternică încât să se încrunte. Acum fă-te util şi ajută-mă să cobor!

-E bine că aroganţa ţi-a rămas intactă, oftai luând-o în braţe, iar ea rămase cu adevărat uimită.

-Era suficient să îmi susţi cotul, vorbi încet, dar îşi lăsă capul pe pietul meu, aproape adormind. Te rog, promite-mi că nu mă mai laşi să beau niciodată.

-Va fi plăcerea mea, i-am rânjit şi mă lovi fără vlagă cu podul palmei.

-Cum ai ajuns în stadiul ăsta?întrebai în timp ce coboram alarmant de încet scările.

-Eh, o scriitoare are nevoie de o vastă experienţă de viaţă.

-Fascinant cum mereu îţi găseşti scuze.

-Zodia e de vină, închise ochii şi dormită până am ajuns în bucătărie.

Emmett îşi preparat Big M-ul… propria lui invenţie scârboasă, iar Alice se uita în sufragerie la desene animate cu un bol de cereale în braţe. Ochii Bellei nu mai comunicau cu realitatea.

-Emmie, îmi dai un pahar cu apă, te rog?l-am întrebat şi după privirea îndoielnică se supuse cererii.

Întâmplarea de după îi e evidentă oricărui om care mă cunoaşte măcar într-un procent de 3%.

Bella sări şocată din braţele mele, apoi oasele degetelor îi pocniră.

-Tu! Afurisit egoist şi prieten incompetent ce eşti!strigă strângând cu forţă sticla de apă şi deschizând dopul. Treci aici!urla în timp ce alergam prin camerele de la parter.

-Era doar o glumă, râdeam şi soneria sună prelung în timp ce două perechi de ochi se holbau prin uşa de sticlă la nebuna care mă urmărea.

-Intraţi, îi invită Emmett, iar cele două personaje nu păreau foarte sigure că voiau să facă asta, dar Jacob păru mai curajos.

-Hey Bells!îi zâmbi patetic şi un fulger de adrenalină prinse conturul unei siluete perfecte, iar Bella îl strânse în braţe.

Zâmbetul fu redirecţionat spre mine, de parcă încerca să-mi spună că el e posesorul. –Nu că asta m-ar fi deranjat, corect…?-

De ce mi se părea că schimbul nostru de priviri nu era o scurtă revedere, ci începutul unei zile catastrofale? Indiferent de ce îi promisesem Bellei, niciodată n-o voi avea la inimă pe sugativa aia de steroizi.

-Deeeeeci, începu Emmett captându-ne atenţia –sau cel puţin încercând-. Cine vrea un fotbal? Avem destul teren în spatele casei şi vom face un grătar, îmi strânse cu putere umărul accentuând următoarea propoziţie. Să ne comportăm ca o familie.

Mă pregăteam să-i blestem fiecare articulaţie nenorocită din pumnul acela şi mai nenorocit, dar merita să-l susţin în încercarea de a simula o adunare de familie –oricât de mult mi-aş fi dorit să fracturez cuiva clavicula-.

Author pov

Dacă oamenii consideră fascinant modul în care animalele îşi apără teritoriul, cu siguranţă cei de la Animal Planet ar fi consideraţi moderatori de desene animate în comparaţie cu un prânz sau o după-amiază în spatele casei închiriate a familiei Cullen.

Alice îşi muşca provocator buza spre un Jasper destul de furat de peisaj, iar privirile lor de tineri îndrăgostiţi depăşiseră demult limitele părinţilor. Emmett se strâmba în timp ce încerca să aprindă focul şi tripla în acelaşi timp.

-Fira’r!urlă când mingea de fotbal căzu peste cărbunii încinşi.

-Ce trist, dramatiză un Edward dezgustat de felul posesiv în care Jacob îmbrăţişase talia Bellei.

-Nu-ţi fă griji, Eddie. Putem folosi mingea ta, rânji dispărând pe uşa din spate înainte ca Edward să protesteze.

-Mereu mi-ai părut un personaj interesant, Edward, Jacob îşi strânse partenera apropiindu-se zgomotos. Ne asemănăm în multe moduri… doar că eu îmi trăiesc viaţa şi am o iubită.

-Mereu m-a călcat pe nervi faţa ta de maidanez cu capacităţi mintale foarte reduse… şi încă o face, i-a zâmbit binevoitor îndepărtându-se cu stil spre masa cu răcoritoare.

Bella oftă dezarmată, plecând în recunoaştere prin grădină. Adward o ajunse din urmă, nescăpându-l din ochi pe iubitul ultra-enervant, care-l urmărea cu privirea.

-Ai promis,se plânse când ajunseră suficient de departe de grup.

-Fi serioasă, Bell. Tipul e evident sub standardele tale, pufni dezgustat măcelărind frunzele unui trandafir.

-Ce şti tu despre standardele mele oricum? Şi cine ştie, poate el e alesul? Ţi-a trecut asta prin tărtăcuţă?se îmbufnă copilăreşte, aşezându-se neglijent pe un bolovan.

-Ales pe naiba. N-am nici cea mai vagă idee de ce umbli cu sacul ăsta de purici hawaieni.

-Nu e din Hawaii.

-Mă rog…

Şi-au petrecut cele 3 minute de linişte, moment în care îşi aşteptau unul altuia reacţiile, dar jucau prea pe indiferenţii pentru a trăda vre-o emoţie.

-Merg să mă asigur că Emmett nu-mi sparge mingea, începu Edward când tăcerea devenea agasantă.

-Merg să-mi petrec timpul cu sacul meu de purici, îl depăşi iritată şi savură ieşirea glorioasă.

Îşi făcu loc printre crengile unui copac, revenind printre „petrecăreţi”. În ciuda a ceea ce părea a fi, atmosfera atinsese apogeul tensiunii între membrii distracţiei. Bella îşi retrase privirea dinspre iubitul ei şi Renesmee. Jacob îi zâmbi făcându-i semn cu degetul să vină. Ezită, dar se apropie de ei cu tact, curioasă de felul în care îi acceptase Renesmee apariţia.

-Hei!salută prostesc, prefăcându-se imună la orice părea ne la locul lui.

-Presupun că vă cunoaşteţi, începu Jake şi prinse mâna Bellei într-a lui.

Ea se retrase.

-Da, răspunse Nessie. Am avut plăcerea. Eu cred că voi pleca totuşi. Merg să o salut pe Rose.

Braţele lui îi înconjurară umerii, iar buzele ştampilară rapid gâtul descoperit.

-Ce-am făcut?întrebă oftând pe clavicula ei.

-Tu? Nimic. Sunt doar prea multe lucruri la care trebuie să mă gândesc.

-Iar eu oricum nu aş înţelege complxitatea lucrurilor mărunte care te frământă, oftă trăgându-se în spate. Apropo, spuse vizibil deranjat, cine a invitat-o pe Tanya.

Şi asta a pus capac.

Bella pov.

-Ce cauţi aici?am tras-o de umră, aproape dezechilibrând-o.

-Frumos comportament. Asta te învaţă în America?rânji.

-Du-te naibii!

-Ascultă la mine, se încruntă şi mâna ei îmi prinse jumătate din păr. Nu-mi spui tu unde, cu cine sau când să mă duc.

-Ascultă şi tu la mine, contraatacai întocându-i antebraţul- cu riscul de a pierde ceva din podoaba mea capilară-.

-Vă distraţi?ne întrerupse singura persoană care nu voiam să mă surprindă într-un asemenea moment.

-Edward, -calm Bella-, i-aţi patrupeda blondă de aici până nu mă înfig în buclele ei şi-i las un permanent de toată frumuseţea.

Îl pufni râsul, dar nu i-a fost prea greu să se păstreze serios, cel puţin nu când chipul Tanyei îi bloca orice altă privelişte.

-Iubito, sunt flatat de vizita ta nepoftită, dar nu mai am nevoie de serviciile tale. Şti unde e uşa, îi zâmbi seducător şi mi-am dat ochii peste cap.

Superficialul!

-Habar n-ai ce pierzi, îi strânse gulerul cămăşii lingându-şi dezgustător buza superioară.

-T, crede-mă. Ştiu.

Îh…. Vomit.

Am lăsat cuplul fericit să-şi depene amintirile greţoase, retrăgându-mă spre buna mea prietenă Renesmee.

-Salut din nou, i-am zâmbit stângaci, iar ea îmi aruncă o căutătură de gheaţă.

-Nu eşti proastă, Bella. Mi-am dat seama de asta.

-E chiar atât de trist când persoana iubită nu-ţi împărtăşeşte sentimentele?

Uh… punct lovit.

-Nu ştiu, a dat din umeri pregătindu-şi ofensiva. E?

….şi mort.

………………………………………………………………………..

Dacă aş spune că n-am avut timp să scriu ar fi patetic şi neadevărat… păi adevărul e că am avut un gol de inspiraţie… care cred că mai e acolo, prezent… dar încverc să-l domin….

mrg… iei… mi-am făcut blog personal :)) luluscrie.wordpress.com mda, am făcut-o pt. că diriga -care află de tot ce se poate- a auzit din nişte surse sigure -le-a luat naiba pe sursele alea- că eu scriu undeva ceva… mrg, detalii… are doar un post, dar va fi bun de blog personal… ne vedem şi pe acolo… See ya!

Şi sper să vă placă…

P.S. dedic acest capitol lui… Laura-Maria… pe bune acum, dacă nu deschideam azi facebook-ul şi nu vedeam mesajul critico-flatant nu cred că aş fi scris curând… 😀

P.P.S. Mda, cam telenovelic… I know :))

Anunțuri

12 răspunsuri to “Capitolul 13- Life Beats Soap Operas”

  1. Spider-Monkey Mai 30, 2011 la 7:40 pm #

    Toate cuvintele de laudă din partea mea ! 😡

  2. Laura Mai 30, 2011 la 8:06 pm #

    Iei….abia asteptam…si mn pt dedicatie:X:X>:D<

  3. Alexa ☺ Mai 30, 2011 la 8:07 pm #

    Genial capitolul:)
    Felicitări pentru el. Şi mulţumesc pentru timpul pe care l-ai acordat scriind acest capitol>:D<

    • chocoholic4ever Mai 31, 2011 la 12:08 pm #

      Cred că eu ar trebui să vă mulţumesc pentru că mai sunteţi pe aici 😀

  4. andravrabie Iunie 1, 2011 la 5:39 pm #

    super fic ,abia acum l-am gasit si eu
    cap este superb si abia astept sa vad ce se intampla in contonuare
    spor la tastat in continuare si muuuulta inspiratie
    kisses and hugs!

  5. Roxy Iunie 4, 2011 la 1:52 pm #

    Super capitolul,ca si celelalte dealtfel.
    Felicitari pt efort si pentru traducere.Sper sa revi cat mai curand cu un nou capitol.Pupici

  6. Ana Iunie 25, 2011 la 10:35 pm #

    Felicitari pt fic.l-am adaugat in topul preferatelor mele
    Cand vei posta urmatorul cap.?:)

  7. Spider-Monkey Septembrie 7, 2011 la 1:18 am #

    nu ne uita 😀 >:D< spor la scris:*

  8. Niko August 1, 2012 la 7:22 pm #

    Hmmm. Imi place povestea atat pe atat cat sunt de suparata ca n-ai mai postat. And this means a lot…
    De ce nu mai continui?
    Si te rog, nu-mi spune ca e din cauza comentariilor pentru ca ma dezamagesti.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: